PROIECT REGISTRUL AGRICOL CJ NEAMȚ PROIECT REGISTRUL AGRICOL CJ NEAMȚ

COMUNA BRUSTURI

 

Comuna Brusturi este situată în partea de nord-est a judeţului Neamţ, fiind limitrofă la nord cu judeţul Suceava, la sud-vest cu comuna Răuceşti şi la est cu comuna Drăgănesti.Pe toată latura vestică se învecinează cu pădurea, Ocol Silvic Tîrgu-Neamţ. Comuna Brusturi se întinde pe o suprafaţă totală de 2954 Ha şi este alcătuită din următoarele patru sate : Brusturi care este şi centrul comunei, Poiana, Tîrzia şi Groşi.
 

Istoricul localităţii

Comuna Brusturi în actuala ei alcătuire cuprinde 4 sate: Brusturi,Poiana,Tirzia şi Groşi.

Despre începuturile şi trecutul acestor asezări vorbesc documente de arhivă din fondul diferitelor arhive din ţară. Satele din comună sunt aşezate pe panta dealurilor din culmea muntelui Pleşu şi pe prima platformă a râului Râşca. Despre unele din aceste sate există documente care atestă existenţa şi vechimea lor,despre altele informaţiile vin numai din legende transmise prin viu grai de-a lungul anilor.
Sursa cea mai sigură şi complexă din care extragem date şi informaţii privind trecutul îndepartat al acestor meleaguri este „Dicţionarul geografic al judetului Suceava a lui Serafim Ionescu" care oferă informaţii documentare despre mai multe sate din comună.

 

Despre satul Brusturi legenda spune că ar fi fost întemeiat de către razeşii Motoceşti pe la 1359 când a coborât Dragoş din Maramures şi s-a aşezat pe dealul Borşa.Primul document care aminteşte de satul Brusturi este cel din anul 1518 decembrie 26 în care se spune"STEFANIA" voievod al Moldovei întăreşte Mănăstirea Neamţ cu o mănăstire a Turbatului ce se numeşte acum Brusturi.Un alt document din anul 1592 ianuarie 10 aflat în arhivele statului din Iaşi spune că , Aron Vodă Voievod al Moldovei dăruieşte şi întăreşte Mănăstirea Neamţ cu satul Drăgănesti şi cătunul Brusturi şi în sfârşit documentul din anul 1612 martie 14 spune ca Ştefan Vodă Voievod al Moldovei întăreşte Mănăstirea Neamţ cu moşia Drăgănesti în urma pricinii ce a avut-o Mănăstirea Raşca.Desigur că satul ar fi existat cu mult înainte decat datele din primele documente citate.

 

 

Folosim ca documentaţie dicţionarul geographic al judeţului Suceava în care găsim consemnat satul Brusturi sat răzăsesc în comuna Drăgănesti,aşezat pe pârâul Brusturi şi pe coastele dealurilor Frasin,Brusturi,Motoc Crucea,Ţiganul până unde pârâul Lozei se varsă în Brustura.
Avea 181 case cu 209 capi de gospodărie şi 759 suflete.Vatra satului cuprindea 20 falci şi 75 prăjini.Este cel mai vechi sat din comună.

 

Până în 1878 forma comuna o parte cu Saveşti şi Şoimăreşti,satul avea o scoală mixtă din 1865 cu un învăţător plătit şi cu 30 scolari din cei 138 copii între 7-12 ani de vârsta scolară.La 1864 au fost împroprietăriţi 141 locuitori cu 206 falci.Ca familii băstinaşe sunt: Motoc,Frunzeti,Spătarul,Ion Botez avea moşie la Brusturi,apoi Enache Adam si Gavril Hagii.
Mai sunt pomeniţi răzeşi Ion Motoc Poleovnicul,Vasile Pîntea,Grigore Gafencu,Costache Rafaila,Iordache Bors s.a.

 

La pagina 250 din acelaşi Dicţionar se află înscris satul Poiana Prisacii aflat pe mosia comunei Drăgănesti la 3 km Vest de Drăgăneşti pe valea pârâului Culesa cu 99 case,105 familii şi 430 suflete.
Despre satele Groşi şi Tirzia se arata că ele făceau parte de la 1700 până la 1904 din comuna Boroaia după care s-au aliniat la comuna Brusturi.
De altfel şi alte documente istorice arată că până la 1878,Brusturi împreună cu Saveşti şi Soimăreşti au făcut comuna aparte ,iar după aceasta dată împreun cu satele Groşi si Tirzia au format comune aparte cu resedinţa la Drăgăneşti.

 

Cultură şi învăţământ

Factorul esenţial în dezvoltarea unei economii naţionale, ca şi a unei regiuni este reprezentat într-o măsură foarte mare de capitalul uman. Deşi este dificil de cuantificat şi reprezintă în sine un concept controversat, capitalul uman ar putea să includă resursele umane cu un anumit nivel de educaţie.
În comună există următoarele centre de educaţie:
Sat Brusturi
  • Şcoală cu 8 clase
  • Grădiniţă
  • Cămin cultural
Sat Poiana
  • Grădiniţă
Sat Tîrzia
  • Şcoală cu 8 clase
  • Grădiniţă
Sat Groşi
  • Grădiniţă
 
 

Economia

Pe teritoriul comunei activează Asociaţia crescătorilor de bovine „Moldova",de asemenea sunt înregistrate cinci PF-uri şi două asociaţii familiale care au ca obiect de activitate comerţul şi alimentaţie publică. Nu sunt înregistrate alte activităţi economice, majoritatea locuitorilor practicând o agricultură de subzistenţă.
 
 

Populația

Evolutia populației și a resurselor umane

Din punct de vedere etnic, populaţia comunei Brusturi prezintă un grad înalt de omogenitate. După datele recensământului din 1992, din totalul populaţiei, 100% reprezintă românii. Din punct de vedere confesional, populaţia comunei este de religie ortodoxă (100%), aspect care se află într-o strânsă corelaţie cu structura etnică.

 

Analiza structurală a pieţei muncii şi a posibilităţilor de angajare    

Structura forţei de muncă

La sfârşitul anului 2005, populaţia activă a comunei era de 312 persoane.

Structura populaţiei din comună

• total populație - 4002 

• persoane sub 15 ani - 727

• perosnae cu vîrsta între 15 - 55 ani - 1950
• persoane cu vîrsta peste 55 ani - 325

Resurse de muncă

• administraţie,comerţ, sănătate,învăţământ = 71;
• industrie = 42;
• agricultură = 2156