PROIECT REGISTRUL AGRICOL CJ NEAMȚ PROIECT REGISTRUL AGRICOL CJ NEAMȚ

   Symbols_of_Romania               Istoric comună

Descrierea evoluţiei istorice:

prima menţiune documentară: Primele date scrise despre existenţa aşezărilor oamenilor din  satele comunei sunt din anul 1399, într-un hrisov a lui Iuga Voievod, în care se arată  ,,că au dat sarban Hindău penru slujbele ce au făcut Domnitorilor de mai înainte precum şi Domniei Sale, trei sate, unul Solomoneţii pe Topoliţa şi două sate,Muntenii şi Pinteceştii pe Cracău. Iar hotarul să fie hotarele vechi ,,1.

Din statistica Moldovei 1744 (Vicromestia), ţinutul Neamţului în care sunt trecuţi toţi oamenii din 1744 din satele, Crăcăoani, Cracăul Negru, Ghindăoani.. De asemenea din Condica Luizilor din 1803, Amorfele nr. 148 din 1855 din care rezultă procesul dintre moşiile Mănăstirii Buhalniţa, cu satele Ghindăoani, Crăcăoani, Cracăul Negru, Buhalniţa Izvorul Alb şi moşiile alăturate Bălţăteşti şi Mânzeşti. Nu putem uita că Ştefan cel Mare şi alţi domnitori şi-au organizat depozitele de muniţii şi alimente în satul Magazia, cu posibiltăţi ştiute de puţini oameni, despre căile şi alimente în satul Magazia, cu posibilităţi ştiute de puţini oameni, despre căile şi potecile de legătură cu cetatea Neamţului. Mulţi cetăţeni de pe Valea Cracăului au participat alături de Ştefan cel Mare la luptele de la Războieni contra turcilor în 1476 şi apoi cu acest mare Domnitor a reuşit să-i alunge pe turci de pe teritoriile Moldovei. Amintim luptele de pe culmea Ghindău situată între satul Ghindăoani şi Crăcăoani 1395, lupte conduse d Ştefan  I împotriva regelui Ungariei, Sogismund de Luxemburg, care năvălise în ţara noastră şi se îndrepta spre localitatea Baia din părţile Sucevei.

 

 împrejurările în care a luat fiinţă comuna:

Aşezările populate autohtone de pe teritoriul comunei au fost prezente fără întrerupere de-a lungul secolelor. Într-o serie de săpături s-au evidenţiat urme din epocile Paleolitic, Neolitic, epocile uneltelor din piatră şi de vânătoare, pumnalul scitic, cioburile de vase ceramice pictate liniar şi prin incizie din epoca neolitică, epoca fierului şi bronzului, ca, resturi de locuinţe, vetre cu resturi de oase, vârfuri de săgeţi, unelte şi arme de silex care datează de mii de ani. Toporul de piatră, descoperit în satul Ghindăoani de către Th. I. Ştefan şi depus în muzeul liceului Petru Rareş. Aşezările au continuat în timpul lui Burebista şi Decebal, în epoca feudală, a năvălirii populaţiilor migratoare. Ceramica liniară cu decor excizat şi incizat aparţinând celor două nivele ,,Precucuteni II şi Precucuteni III stă la baza strălucitei civilizaţiei Cucuteni (2). Vasele de ceramică pictate sunt păstrate în muzeul arheologic din Piatra Neamţ întemeiat de preotul Mătasă şi care demonstrează fineţea gustului artistic a oamenilor din apropierea culturii cucuteniene.

– mărturii arheologice:

  • Monumente de arhitectură:

– mănăstirea Horaiţa, ansamblu de arhitectură, la 28 km N de Piatra Neamţ, cu biserica „    Botezul Domnului” sfinţită în anul 1867;

– Schitul Horăcioara, monument de arhitectură, cu biserica „Buna Vestire” construită în sec. XIX;

– Obeliscul eroilor din războiul 1916 – 1918, monument memorial ridicat în faţa primăriei din Crăcăoani;

 

  • Monumente memoriale:

● Sit-uri arheologice